Furt în străinătate:

Dacă sunteţi cetăţean român şi, fiind în străinătate, ajungeţi să fiţi implicat într-un incident în urma căruia vi s-au furat sau aţi pierdut actele, banii sau alte obiecte, este bine să ştiţi următoarele:

• Anunţaţi imediat autorităţile locale de poliţie;


• Căutaţi să beneficiaţi de prezenţa şi de declaraţiile unor martori care să ajute la descrierea faptelor şi a făptaşului;


• Însoţiţi declaraţia făcută la poliţie cu o listă a obiectelor care v-au fost furate sau v-au dispărut;


• Solicitaţi autorităţilor de poliţie emiterea unui raport (raportul poliţiei vă va fi de folos în cazul în care obiectele furate sau dispărute erau asigurate);


• Dacă v-a fost furat paşaportul sau alt act de identitate românesc, anunţaţi imediat ambasada sau consulatul României (acestea vă vor putea elibera un titlu de călătorie, pentru reîntoarcerea în ţară);


• Dacă vi s-au furat banii, anunţaţi familia sau rudele apropiate şi solicitaţi-le sprijinul financiar pentru continuarea călătoriei sau pentru întoarcerea în ţară.

Ce poate face personalul consular al României

• Dacă vi s-a furat sau aţi pierdut paşaportul, vă poate elibera un titlu de călătorie pentru reîntoarcerea în ţară;


• Poate contacta familia dumneavoastră, pentru a o anunţa despre incident şi pentru a îi transmite eventualele dumneavoastră solicitari;


• Vă poate recomanda avocaţi sau translatori locali, care să vă asigure reprezentarea în faţa autorităţilor, pentru eventuale cereri sau proceduri penale sau civile în legătură cu incidentul în care aţi fost implicat.

Ce nu poate face personalul consular al României

• Nu poate desfăşura anchete sau investigaţii în legătură cu incidentele petrecute pe teritoriul unui stat străin; numai autorităţile acelui stat au jurisdicţie pentru cercetarea acestor fapte;


• Nu vă poate asigura reprezentarea juridică;


• Nu poate plăti cheltuielile de judecată sau costurile altor proceduri judiciare;


• Nu poate plăti costuri de transport;


• Nu poate plăti costuri de cazare la hotel sau cheltuieli medicale şi nu poate acoperi angajamente rămase neonorate în sarcina dumneavoastră.

Accident de circulaţie în străinătate

Dacă sunteţi cetăţean român şi, fiind în străinătate, ajungeţi să fiţi implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia aţi suferit vătămări corporale sau deteriorarea unor bunuri, este bine să ştiţi următoarele:

• Anunţaţi imediat autorităţile locale de poliţie;


• Căutaţi să beneficiaţi de prezenţa şi de declaraţiile unor martori care să ajute la descrierea împrejurărilor în care s-a produs accidentul;


• Însoţiţi declaraţia făcută la poliţie cu o listă a obiectelor care au fost deteriorate sau distruse;


• Solicitaţi autorităţilor de poliţie emiterea unui raport (raportul poliţiei vă va fi de folos în cazul în care obiectele deteriorate sau distruse, inclusiv autoturismul erau asigurate);


• Dacă accidentul a avut urmări uşoare (avarierea autoturismului), notaţi elementele de identificare ale celuilalt autovehicul implicat în accident şi ale societăţii de asigurare a acestuia;


• Fiecare poliţă de asigurare emisă de o societate de asigurare autorizată din România are înscris pe ea un număr de telefon la care se răspunde în regim de permanenţă; apelaţi numărul de telefon înscris pe poliţă şi urmaţi toate îndrumările ce vă sunt adresate;


• Păstraţi documentele de plată până la înapoierea în ţară pentru a le prezenta societăţii de asigurare;


• Dacă accidentul a avut urmări grave (persoane rănite sau decedate), anunţaţi poliţia locală, după ce aţi acordat primul ajutor, iar apoi contactaţi ambasada sau consulatul României;


• Dacă purtaţi un telefon mobil pe durata călătoriei în străinătate, asiguraţi-vă, înainte de plecare, că aţi introdus în memoria telefonului numerele de telefon ale ambasadelor şi consulatelor României din ţările pe care urmează să le vizitaţi; aceste numere de telefon sunt disponibile pe site-ul web al Ministerului Afacerilor Externe.

Ce poate face personalul consular al României:

• Dacă în urma accidentului paşaportul dumneavoastră a fost distrus sau pierdut, vă poate elibera un titlu de călătorie pentru reîntoarcerea în ţară;


• Poate contacta familia dumneavoastră, pentru a o anunţa despre accident şi pentru a îi transmite eventualele dumneavoastră solicitari;


• Vă poate recomanda avocaţi sau translatori locali, care să vă asigure reprezentarea în faţa autorităţilor, pentru eventuale cereri sau proceduri penale ori civile în legătură cu incidentul în care aţi fost implicat;


• Poate interveni pentru acordarea ajutorului medical necesar.

Ce nu poate face personalul consular al României:

• Nu poate interveni în urmărirea cazului dumneavoastră, decât în măsura în care legislaţia locală permite o astfel de intervenţie şi numai cu acordul şi sprijinul autorităţilor locale;


• Nu poate desfăşura anchete sau investigaţii în legătură cu accidentele petrecute pe teritoriul unui stat străin; numai autorităţile acelui stat au jurisdicţie pentru cercetarea acestor fapte;


• Nu vă poate asigura reprezentarea juridică;


• Nu poate plăti cheltuielile de judecată sau costurile altor proceduri judiciare;


• Nu poate plăti costuri de transport;

Nu poate plăti costuri de cazare la hotel sau cheltuieli medicale şi nu poate acoperi angajamente rămase neonorate în sarcina dumneavoastră sau a persoanei decedate.

Îmbolnăvire în străinătate

Călătoriile în străinătate nu sunt întotdeauna ferite de riscul îmbolnăvirii sau de cel al suferirii unor accidente care afectează starea sănătăţii. Condiţiile climatice, de mediu, prezenţa unor boli sau epidemii, a unor medii alergogene pot influenţa orice persoană, chiar dacă starea sănătăţii la plecarea din România este bună. În timpul unei călătorii în străinătate se pot întâmpla accidente din cele mai diverse, care afectează sănătatea sau care pot pune în pericol chiar viaţa. În astfel de situaţii, accesul imediat la asistenţă medicală este indispensabil, dar el presupune costuri care, de regulă, sunt foarte ridicate (o zi de internare medicală în majoritatea statelor lumii costă între 500 şi 1500 de dolari, iar transportul aerian special, cu aero-ambulanţă, poate varia între 20.000 şi 250.000 de dolari).Asigurarea de călătorie care include şi acoperirea costurilor medicale în caz de îmbolnăvire, accident sau deces este cea mai bună protecţie pentru astfel de situaţii. O astfel de asigurare oferă călătorului posibilitatea accesării imediate a asistenţei medicale necesare şi oferă familiei sale confortul şi siguranţa că, orice se întâmplă, el beneficiază de asistenţă şi îngrijire iar costurile sunt suportate de compania de asigurări.De aceea, recomandăm tuturor cetăţenilor români care călătorersc în străinătate să încheie poliţe de asigurare de călătorie care includ şi acoperirea costurilor medicale în caz de îmbolnăvire, accident sau deces. Recomandăm ca aceste poliţe de asigurare să acopere întreaga durată a călătoriei, din ziua plecării din România până în ziua întoarcerii.Este foarte important ca decizia dumneavoastră de a călători în străinătate să se bazeze pe posibilitatea de a încheia o astfel de poliţă de asigurare.Autorităţile române au încheiat, cu o serie de state, acorduri privind condiţiile de acordare a asistenţei medicale pe bază de reciprocitate, condiţii de care beneficiază cetăţenii români care călătoresc în aceste state: Albania, Armenia, Bulgaria, Cipru, China, Croaţia, Cuba, Egipt, Grecia, Liban, Lituania, Marea Britanie, Macedonia, Republica Moldova, Siria, Serbia Muntenegru, Slovenia, Tunisia, Turcia, Ucraina şi Ungaria. Aceste acorduri se referă însă, de regulă, la acordarea asistenţei medicale în situaţii de urgenţă, deci sunt limitate numai la acele situaţii care pot fi încadrate ca urgenţe medicale. De îndată ce situaţia de urgenţă medicală a fost înlăturată, pacientului îi revine responsabilitatea suportării tuturor costurilor pentru asistenţa medicală încă necesară, pentru tratament sau, eventual, pentru transportul în România.

Chiar dacă veţi călători în unul dintre aceste state, vă recomandăm să nu omiteţi să încheiaţi poliţe de asigurare de călătorie. Ele vă pot fi de folos în situaţiile care nu se încadrează la categoria urgenţe şi deci nu sunt reglementate de acordurile menţionate.Atunci când vă planificaţi o călătorie în străinătate, vă recomandăm să aveţi în vedere următoarele:

• Informaţi-vă despre situaţiile de risc de boală din zonele pe care doriţi să le vizitaţi;


• Consultaţi un medic specialist şi solicitaţi-i recomandările de prevenţie a unei îmbolnăviri;


• Asiguraţi-vă că vaccinările recomandate de medic sunt făcute la timp;


• Asiguraţi-vă că deţineţi medicaţia recomandată de medic pentru afecţiunea pe care o aveţi, dacă tratamentul este necesar şi pe durata călătoriei;


• Încercaţi să aflaţi cum şi unde se pot obţine îngrijiri medicale în ţara pe care o veţi vizita; ambasadele şi consulatele României deţin liste cu spitalele şi unităţile medicale specializate care pot oferi asistenţă medicală;


• Încheiaţi o poliţă de asigurare de călătorie, care să acopere şi cheltuieli medicale în caz de îmbolnăvire, accident sau deces;


• Includeţi în bagaje o trusă sanitară de călătorie, care să conţină, între altele, materiale medicale şi de prim ajutor, un termometru, batiste higienice, alcool.

Dacă vă aflaţi în străinătate şi vă îmbolnăviţi sau suferiţi un accident care necesită acordarea de asistenţă medicală, vă recomandăm următoarele:

• Luaţi legătura imediat cu cea mai apropiată unitate medicală;


• Dacă nu aveţi acces la unităţile medicale, luaţi legătura cu ambasada sau consulatul României; personalul consular vă poate recomanda unităţile medicale din apropiere;


• Explicaţi medicului situaţia dumneavoastră de sănătate, eventuale afecţiuni anterioare, restricţii la medicaţie etc.;


• Prezentaţi medicului poliţa de asigurare medicală sau de călătorie;


• Dacă nu cunoaşteţi limba locală, solicitaţi prezenţa unui translator sau solicitaţi să fie contactată ambasada sau consulatul cel mai apropiat al României.

Ce poate face personalul consular al României:

• Poate contacta familia dumneavoastră, dacă doriţi, pentru a o anunţa despre situaţia dumneavoastră medicală şi pentru a îi transmite eventualele dumneavoastră solicitari;


• Vă poate recomanda unităţi medicale care să vă asigure serviciile necesare;


• Dacă internarea dumneavoastră se face pentru o perioadă mai îndelungată, vă poate vizita, dacă doriţi;


• Dacă sunt necesare formalităţi pentru aranjarea transportului dumneavoastră în România în condiţii speciale, poate interveni în realizarea acestor formalităţi.

Ce nu poate face personalul consular al României:

• Nu vă poate crea o situaţie mai favorabilă decât cea a propriilor cetăţeni ai ţării respective;


• Nu poate plăti cheltuielile medicale, cheltuielile de tratament, medicaţia sau cheltuielile de transport în România;


• Nu poate interveni la compania de asigurări pentru a formula pretenţii în numele dumneavoastră;


• Nu vă poate asigura cazarea în spaţiile ambasadei sau consulatului şi nu poate plăti costurile cazării dumneavoastră la hotel;

Nu poate reglementa situaţia unor eventuale angajamente ale dumneavoastra rămase neonorate ca urmare a îmbolnăvirii sau accidentului.

Arest în străinătate

Dacă ajungeţi să fiţi arestat sau reţinut în altă ţară, este bine să ştiţi că personalul consular al României din ţara respectivă vă poate ajuta, în limitele permise de legislaţia naţională a acelei ţări şi în limitele permise de dreptul internaţionalEste bine să ştiţi că, în temeiul normelor internaţionale, aveţi o serie de drepturi şi că puteţi cere autorităţilor străine să vi le respecte. Aceste drepturi sunt următoarele:

• Dreptul de a cere ca ambasada sau consulatul României să fie notificat despre arestarea sau reţinerea dumneavoastră;


• Dreptul la asistenţă consulară (în limitele descrise mai jos);


• Dreptul de a contacta familia (aceasta o poate face şi personalul consular, numai cu acordul dumneavoastră);


• Dreptul la asistenţă juridică (avocat numit din oficiu sau avocat angajat de dumneavoastră sau de familia dumneavoastră);


• Dreptul la asistenţă medicală;


• Dreptul la translaţie în limba ţării respective (translator numit din oficiu sau, acolo unde este posibil, translator recomandat de ambasadă sau de consulat);


• Dreptul la corespondenţă prin poştă (cu respectarea regulilor prevăzute de legislaţia ţării respective);


• Dreptul de a primi vizite (din partea personalului consular sau din partea familiei);


• Dreptul de a fi transferat pentru executarea pedepsei în România (numai după pronunţarea unei sentinţe de condamnare şi numai din ţările care acceptă această procedură, pe baza unor acorduri internaţionale şi pe baza legislaţiilor lor naţionale);


• Dreptul la asistenţă din partea unor organisme internaţionale neguvernamentale (coordonatele organismelor internaţionale neguvernamentale care pot oferi asistenţă în ţara respectivă vă pot fi puse la dispoziţie de personalul consular).

Dacă aveţi un membru de familie arestat sau reţinut în altă ţară, este bine să ştiţi că îl puteţi ajuta în următoarele moduri:

• Vă puteţi interesa despre situaţia lui fie direct, la autorităţile ţării respective, fie prin intermediul personalului consular al României din acea ţară (la numerele de telefon ale ambasadelor şi consulatelor României sau la numerele de telefon ale Direcţiei Relaţii Consulare din MAE: 319-6870 sau 319-6871);


• Puteţi să faceţi demersuri pentru angajarea unui avocat care să îi asigure reprezentarea în justiţie;


• Puteţi să îl vizitaţi la locul de detenţie (cu respectarea formalităţilor prevăzute de legislaţia naţională a ţării respective);


• Puteţi să îl sprijiniţi financiar (acoperind cheltuielile de reprezentare, expertiză sau alte proceduri judiciare);


• Puteţi să îi trimiteţi corespondenţă scrisă poştală (cu respectarea regulilor prevăzute de legislaţia naţională a ţării respective);


• Puteţi să îl ajutaţi să îndeplinească procedurile prevăzute de lege pentru transferul în România în vederea executării pedepsei (în măsura în care ţara respectivă acceptă această procedură şi în conformitate cu legislaţia naţională aplicabilă).

Ce poate face personalul consular al României:

• Poate insista să ia legătura cu dumneavoastră, după primirea notificării de arest sau reţinere din partea autorităţilor locale (notificarea autorităţilor constituie documentul oficial care declanşează procedura asistenţei consulare în raport cu autorităţile locale);


• Vă poate vizita la locul de detenţie (cu respectarea regulilor prevăzut de legislaţia naţională a ţării respective);


• Vă poate recomanda avocaţi sau translatori pe care să îi puteţi angaja pentru asigurarea reprezentării juridice în faţa autorităţilor;


• Poate semnala autorităţilor locale eventualele neregularităţi constatate de dumneavoastră în aplicarea regimului de detenţie;


• Poate semnala autorităţilor locale eventualele afecţiuni medicale care necesită o atenţie specială pe durata detenţiei;


• Poate transmite mesaje familiei dumneavoastră, dacă doriţi acest lucru.

Ce nu poate face personalul consular al României:

• Nu vă poate elibera din detenţie;


• Nu poate influenţa sau interveni în desfăşurarea procedurilor judiciare şi nici în deciziile autorităţilor (poate însă susţine reclamaţiile dumneavoastră în eventualitatea comiterii de abuzuri sau a nerespectării drepturilor de care beneficiaţi);


• Nu vă poate asigura un tratament mai favorabil decât tratamentul aplicat cetăţenilor ţării respective în astfel de situaţii;


• Nu poate plăti cheltuielile de judecată sau costurile procedurilor judiciare (reprezentare juridică, expertiză, translaţie);


• Nu poate plăti cheltuielile medicale;


• Nu poate desfăşura anchete sau investigaţii pe teritoriul unui stat străin;


• Nu vă poate asigura reprezentarea juridică (pentru aceasta aveţi nevoie de serviciile unui avocat);


• Nu vă poate acorda asistenţă consulară dacă sunteţi şi cetăţean al ţării în care aţi fost arestat sau reţinut (asistenţa consulară în cazul persoanelor cu dublă cetăţenie este limitată de normele dreptului internaţional şi de principiul suveranităţii statului pe teritoriul căruia vă aflaţi şi al cărui cetăţean sunteţi);


• Nu poate facilita primirea de pachete (altele decât corespondenţa scrisă) din partea familiei sau a altor persoane.

Deces în străinătate

Dacă un membru al familiei sau o rudă a dumneavoastră, cetăţean român, a decedat în altă ţară, este bine să ştiţi următoarele:

• Decesul trebuie înregistrat la autorităţile locale din ţara respectivă;


• Decesul poate fi înregistrat şi la ambasada sau consulatul României din ţara respectivă (nu este obligatoriu);


• Dacă ambasada sau consulatul României sunt notificate despre deces de autorităţile locale, acestea informează Ministerul Administraţiei şi Internelor din România, care va anunţa familia despre decesul cetăţeanului român;


• Înregistrarea decesului la ambasada sau consulatul României permite eliberarea de către ambasadă sau consulat a unui certificat de deces românesc;
  Atenţie: eliberarea certificatului de deces românesc se poate face numai pe baza certificatului de deces eliberat iniţial de autorităţile locale din ţara respectivă şi pe baza altor documente prevăzute de legislaţia română;


• Dacă înregistrarea decesului nu s-a făcut la ambasadă sau consulat, atunci certificatul de deces românesc va fi eliberat în ţară, de autorităţile române, pe baza certificatului de deces străin şi a altor documente prevăzute de legislaţia română;


• Dacă decesul a fost cauzat de o acţiune violentă, atunci solicitaţi intervenţia autorităţilor locale de poliţie pentru investigarea cazului; efectuarea investigaţiilor poate întârzia procedura de transport a corpului neînsufleţit în România ;


• Dacă aţi aflat despre deces în timpul în care vă aflaţi în România, notificaţi în scris Direcţia Relaţii Consulare a MAE, la numărul de fax: (021) 319-6869.

Transportul corpului neînsufleţit în România

• Se poate face numai în condiţiile prevăzute de legislaţia naţională a ţării respective şi în conformitate cu regulile internaţionale aplicabile;


• Personalul consular vă poate oferi detalii în legătură cu această procedură şi vă poate facilita contactul cu casele funerare care asigură transportul în România;


• Pentru transportul internaţional al corpurilor neînsufleţite este necesar paşaportul mortuar; paşaportul mortuar se eliberează de ambasadele sau consulatele României (pentru transportul urnelor cu cenuşa cremată nu este necesar paşaport mortuar).

Ce poate face personalul consular al României:

• Poate înregistra decesul la ambasadă sau consulat şi poate elibera un certificat de deces românesc (pe baza certificatului de deces emis de autorităţile locale şi a altor documente prevăzute de legislaţia română) ;


• Poate oferi informaţii privind procedurile care trebuie urmate în caz de deces, precum şi coordonate de contact ale caselor funerare care se ocupă de incinenare sau de îmbălsămarea şi transportul corpului neînsufleţit;


• Poate elibera paşaportul mortuar necesar transportului internaţional al corpului neînsufleţiti.

Ce nu poate face personalul consular al României:

• Nu poate desfăşura anchete sau investigaţii în legătură cu decesul pe teritoriul unui stat străin;


• Nu poate plăti costurile de incinerare sau de înhumare şi nici pe cele de transport al corpului neînsufleţit în România;


• Nu poate acoperi eventuale datorii sau angajamente rămase neonorate ale persoanei decedate.

Călătorie cu copii minori

Multe state restricţionează călătoriile minorilor în străinătate, dacă aceştia nu sunt însoţiţi de părinţi sau de tutorii lor legali sau dacă părinţii ori turorii legali nu şi-au dat consimţământul.În România, legislaţia aplicabilă (Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate) prevede că minorilor români li se permite ieşirea din ţară numai dacă sunt însoţiţi de o persoană fizică majoră. Copiii minori (sub 18 ani) posesori de paşapoarte individuale trebuie să prezinte la ieşirea din ţară, pentru a putea călători în străinătate, înscrisuri autentificate conform legii din care să rezulte acordul ambilor părinţi sau al persoanelor responsabile de creşterea, supravegherea şi îngrijirea lor. În situaţia în care copilul minor este înscris în paşaportul unuia dintre părinţi şi se deplasează în străinătate împreună cu acesta, părintele trebuie să prezinte la ieşirea din ţară acordul legalizat al celuilalt părinte, cu excepţia cazurilor în care părinţii sunt divorţaţi şi acesta din urmă are copilul încredinţat spre creştere şi educare prin hotărâre judecătorească, rămasă definitivă şi irevocabilă.Pentru mai multe informaţii despre condiţiile de călătorie în străinătate ale copiilor minori, recomandăm consultarea informaţiilor oferite de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră Române (www.politiadefrontiera.ro).În cazul în care călătoriţi în străinătate împreună cu un copil minor, vă recomandăm următoarele:

• Încheiaţi, înainte de efectuarea deplasării, o asigurare de călătorie pentru copil, care să includă acoperirea cheltuielilor medicale în caz de îmbolnăvire sau accident (inclusiv transportul în România).


• Informaţi-vă despre riscurile eventuale de boli transmisibile la copii, care pot fi prezente în ţara în care călătoriţi; consultaţi un medic înainte de efectuarea deplasării şi solicitaţi toate infromaţiile privind măsurile de protecţie şi materialele medicale pe care le puteţi lua.


• Nu lăsaţi copilul nesupravegheat în nici o situaţie, dar mai ales în aeroporturi sau în zone aglomerate (gări, autogări, pieţe, magazine).


• Nu lăsaţi copilul în compania unor persoane necunoscute.


• În cazul în care copilul merge la şcoală sau grădiniţă, informaţi-vă despre condiţiile de securitate ale incintei respective şi lăsaţi coordonatele dumneavoastră de contact personalului de îngrijire; asiguraţi-vă că regulile şcolii sau grădiniţei în privinţa preluării copiilor după program sunt foarte stricte şi nu permit preluarea copiilor de către alte persoane decât părinţii.


• Dacă copilul dumneavoastră dispare sau se rătăceşte, anunţaţi imediat autorităţile locale de poliţie şi ambasada sau consulatul României.

Informaţii pentru cetăţenii români aflaţi temporar în străinătate

Cetăţenii români aflaţi temporar în străinătate (în scop de muncă, studii, programe de cercetare, excursii, vizite, tratament medical sau alte scopuri cu durată limitată), ale căror paşapoarte au expirat, au fost pierdute sau furate, se pot adresa misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României pentru a solicita obţinerea unui nou paşaport. Valabilitatea paşapoartelor emise înainte de data de 1 mai 2002 nu mai poate fi prelungită. Posesorul unui astfel de paşaport poate solicita emiterea unui nou paşaport, dacă valabilitatea celui existent a expirat. Misiunile diplomatice şi oficiile consulare îi pot sprijini pe cetăţenii români la obţinerea paşapoartelor, prin autentificarea unor procuri. Persoana care are nevoie de un nou paşaport (mandant) trebuie să se prezinte la ambasada sau consulatul român cel mai apropiat şi să solicite autentificarea unei procuri (mandat), prin care împuterniceşte o altă persoană aflată în România (mandatar) să se adreseze serviciilor publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple, (din localitatea de domiciliu a mandatarului). Pentru autentificarea procurii, mandantul trebuie să prezinte funcţionarului ambasadei sau consulatului român:

• un document de identitate valabil (paşaport, buletin de identitate, carte de identitate);


• patru fotografii de tip paşaport, color, de dată recentă;


• un document oficial (emis de autorităţile statului în care cetăţeanul român îşi are reşedinţa temporară) care să dovedească statutul legal al titularului pe teritoriul acelui stat.
  Pot fi acceptate ca documente doveditoare ale statutului legal, în conformitate cu practica locală: vizele valabile, permisele de şedere temporară, permisele de muncă, carnetele de identitate, adeverinţe oficiale emise de autorităţile de imigrare.

Pe baza procurii, mandantarul din România se va adresa serviciilor publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple (din localitatea de domiciliu a mandantului) şi va prezenta:

• cererea de eliberare a paşaportului (completată şi semnată de mandant la sediul ambasadei sau consulatului român din străinătate şi certificată de ambasadă sau consulat);


• copia paşaportului românesc anterior (certificată de ambasadă sau consulat), actele de stare civilă (certificat de naştere şi, după caz, de căsătorie) ale mandantului (în original sau certificate de ambasadă sau consulat);


• documentul doveditor al statutului legal în străinătate (certificat de ambasadă sau consulat) şi fotografiile (certificate de ambasadă sau consulat).

Paşaportul obţinut se trimite de mandatar mandantului, fără intervenţia ambasadei sau consulatului român. Ambasadele şi consulatele României deţin formularele corespunzătoare ale procurilor şi ale cererilor de paşaport. Acestea sunt puse la dispoziţia persoanelor interesate gratuit, în vederea completării.

Formulare cerere pentru eliberare paşaport:

http://www.pasapoarte.mai.gov.ro/index10.htm
Autentificarea procurilor, legalizarea şi certificarea copiilor de pe documente sunt supuse taxelor consulare, care se plătesc de solicitanţi la ambasada sau consulatul competent. În cazul paşapoartelor pierdute sau furate, este necesară sesizarea autorităţilor locale de poliţie şi obţinerea unei dovezi a reclamării pierderii sau furtului, care va fi prezentată la ambasadă sau consulat odată cu depunerea cererii pentru noul paşaport. Întrucât eliberarea paşapoartelor pentru cetăţenii români se face în baza buletinului sau cărţii de identitate valabile, persoanele care nu mai deţin astfel de documente sau a căror valabilitate a expirat pot solicita ambasadei sau consulatului român din ţara de reşedinţă autentificarea unei procuri pentru eliberarea unei adeverinţe de identitate provizorii, pe baza căreia să poată emis paşaportul. Autentificarea acestei procuri se face în acelaşi timp cu autentificarea procurii pentru obţinerea paşaportului, în condiţiile descrise mai sus.

Informaţii pentru cetăţenii români aflaţi permanent în străinătate

1.1. Pasaportul simplu pentru cetatenii romani cu domiciliul in străinătate. Documente necesare pentru obtinerea unui pasaport de cetatean roman cu domiciliul in străinătate

• permisul de şedere original;


• certificatul de nastere romanesc in original;


• certificatul de casatorie romanesc in original (pt. cei casatoriti si pt cei vaduvi),


• sentinta de divort ramasa definitiva in original (pt. cei divortati);


• certificatul deces romanesc al sotului/sotiei, in original (pt. cei vaduvi);


• pasaportul vechi in original si 2 fotocopii (primele 4 pagini);


• buletinele sau cartile de identitate romanesti in original;


• 4 fotografii color, recente, tip pasaport (3,5 x 4,5). Fotografiile trebuie să reprezinte fizionomia actuală a titularului şi să fie realizate din faţă, pe un fond clar, neutru şi de o singură culoare, astfel încât să permită identificarea conturului capului. Titularul nu trebuie să aibă ochii închişi, iar expresia feţei acestuia trebuie să reprezinte o stare comună;


• formularul „model 5” completat in 3 exemplare.

NOTE: Cetatenii romani cu domiciliul in strainatate care solicita eliberarea unui nou pasaport si in al caror statut civil a intervenit una din modificarile referitoare la divort, adoptie, schimbare de nume si/sau prenume (in cazul cand schimbarea s-a facut in baza unei hotarari judecatoresti pronuntate in unul din statele membre ale Uniunii Europene sau in unele din statele cu care Romania a incheiat tratate de asistenta juridica in materie civila sau de dreptul familiei), vor depune, la ambasada, separat, pe langa cererea si documentele necesare eliberarii pasaportului CRDS, si o cerere insotita de documentele justificative, in vederea inscrierii in registrele de stare civila romane a schimbarilor intervenite in statutul lor civil.Recunoasterea in Romania a hotararilor straine pronuntate in alte state decat cele ale Uniunii Europene si in cele cu care Romania are tratate de asistenta juridica se va face de catre Tribunalul ultimului loc de domiciliu avut in tara, in acest sens solicitantul adresandu-se personal sau prin imputernicit, cu procura autentificata la notar sau la ambasada.

In vederea inscrierii mentiunilor, impreuna cu cererea, se vor inainta urmatoarele documente:- Hotararea (de divort, adoptie sau schimbare de nume/prenume), in copie, legalizata la misiunea diplomatica sau oficiul consular de cariera al Romaniei;- Traducerea legalizata a acesteia, care va fi facuta la un traducator autorizat si care sa aiba aplicata Apostila conform Conventiei privind suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, adoptata la Haga la 05.10.1961;- Certificat de nastere, in copie;- Certificat de casatorie, in copie;- Copie dupa pasaportul strain si dupa cel romanesc, atunci cand acesta exista.In cazul in care casatoria al carui divort se doreste a fi inscris nu a fost inregistrata in registrele de stare civila romane, solicitantul va depune copia legalizata a extrasului de casatorie si traducerea legalizata a acestuia (cu apostila), in vederea inscrierii mentiunilor de casatorie si divort, pe marginea actului de nastere.Cand schimbarea numelui si/sau prenumelui se face in baza unui document administrativ, acesta, alaturi de celelalte documente precizate, va fi anexat, in copie legalizata de catre misiunea diplomatica, in vederea inscrierii mentiunii.- pasaportul se confectioneza in Romania si dureaza circa 3 luni.Minorii sub 14 ani se inscriu pe pasapoartele parintilor sau li se elibereaza pasapoarte individuale, la cererea parintilor;

1.2 Cererile de eliberare a paşaportului simplu pentru minorul care nu a împlinit 14 ani se formulează de către ambii părinţi, de părintele supravieţuitor, de părintele căruia i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, sau după caz, de reprezentantul legal.Cererile pot fi formulate doar de unul dintre părinţi atunci când este împuternicit de celălalt părinte, prin procură specială autentificată în ţară de notarul public, iar în străinătate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, ori când există acordul scris al celuilalt părinte autentificat în aceleaşi condiţii, respectiv în ţară de către notar, iar în străinatăte de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare.Documentele care însoţesc cererea de eliberare a paşaportului cu domiciliul in străinătate pentru minorii care nu au împlinit 14 ani sunt următoarele:

• cerere tip model 2) in 3 exemplare;


• certificatul de naştere romanesc al minorului, în original;


• paşaportul anterior, dacă este cazul, original;


• pasapoartele parintilor in original si 2 copii ale primelor 4 pagini; daca unul din parinti nu are domiciliul permanent in străinătate, va da o declaratie autentificata la consulat prin care isi exprima acordul cu privire la domiciliu;

In cazul in care un parinte este cetatean strain, va depune o declaratie autentificata la notarul local, apostilata, tradusa in limba romana si apostilata traducerea.

1.3 Includerea minorului sub 14 ani în paşaportul părinţilor Cererile model 4) vor fi însoţite de următoarele documente:

• paşapoartele părinţilor sau ale reprezentantului legal, aflate în termen de valabilitate, în original şi 2 copii xerox ale primelor 4 pagini;


• declaraţia parintilor privind acordul cu privire la includerea minorului în paşaport sau certificat de deces, hotărâre judecătorească de încredinţare a minorului rămasă definivită şi irevocabilă (original). Declaraţiile pot fi autentificate în ţară de către notarul public, iar în străinătate de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României. Declaraţiile pot fi date şi în faţa autorităţilor străine, cu îndeplinirea condiţiilor de supralegalizare prevăzute de lege sau cu aplicarea apostilei conform Convenţiei cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine adoptată la Haga la 15.10.1961. În acest caz se va prezenta atât originalul, cât şi o traducere legalizată si apostilata.


• 4 fotografii identice cu dimensiunile de 2,5 x 3,5 cm;

1.4 Minorii care au împlinit vârsta de 14 ani: Cererile se formulează de către minori numai cu acordul ambilor părinţi, al părintelui supravieţuitor, sau de către părintele căruia i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă sau, după caz, de reprezentantul legal.Cererile vor fi însoţite de următoarele documente:

• permisul de soggiorno in original;


• certificatul de nastere romanesc in original;


• pasaportul vechi (daca este cazul) in original si 2 fotocopii (primele 4 pagini);


• buletinul sau cartea de identitate romanesti in original si 2 fotocopii (nelegalizate);


• declaratia ambilor părinti, a părintelui supravietuitor, a părintelui căruia i-a fost incredintat minorul prin hotărare judecătorească rămasă definitivă si irevocabilă sau, după caz, a reprezentantului legal, care să ateste acordul cu privire la eliberarea unui pasaport simplu pentru minor, precum si certificatul de deces, hotărarea judecătorească de incredintare a minorului rămasă definitivă si irevocabilă, in original si copie xerox, in cazul in care se prezintă doar declaratia unuia dintre părinti. Declaraţiile pot fi autentificate în ţară de către notarul public, iar în străinătate de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României. Declaraţiile pot fi date şi în faţa autorităţilor străine, cu îndeplinirea condiţiilor de supralegalizare prevăzute de lege sau să aibă aplicată apostila conform Convenţiei cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine adoptată la Haga la 15.10.1961. În acest caz, se va prezenta atât originalul, cât şi o traducere legalizată.


• pasapoartele parintilor (cu domiciliul in străinătate), in original si 2 copii ale primelor 4 pagini;


• 4 fotografii color, recente, tip pasaport (3,5 x 4,5). Fotografiile trebuie să reprezinte fizionomia actuală a titularului şi să fie realizate din faţă, pe un fond clar, neutru şi de o singură culoare, astfel încât să permită identificarea conturului capului. Titularul nu trebuie să aibă ochii închişi, iar expresia feţei acestuia trebuie să reprezinte o stare comună.


• formularul „model 5” completat in 3 exemplare.

Dispoziţii legale:

(1) Valabilitatea paşapoartelor simple este stabilită după cum urmează:

• 3 ani pentru persoanele care nu au împlinit 14 ani;


• 5 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 25 de ani;


• 10 ani pentru persoanele care au împlinit vârsta de 25 de ani.

(2) Pentru minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani, paşapoartele se pot elibera cu o valabilitate solicitată de părinţi sau, după caz, de reprezentanţii legali, fără a se putea depăşi valabilitatea maximă prevăzută la alin. (1) lit. a). (3) Pentru minorii care au împlinit vârsta de 14 ani, paşapoartele se pot elibera, la cererea părinţilor, cu o valabilitate mai mică decât cea prevăzută la alin. (1) lit. b), cu condiţia să nu depăşească data la care titularul împlineşte vârsta de 18 ani. (4) Valabilitatea paşapoartelor simple încetează de drept la data la care se constată de către autorităţile competente faptul că sunt deteriorate ori distruse sau, după caz, existenţa în conţinutul acestora a unor ştersături ori modificări operate fără drept.Ambasadele şi consulatele României sunt în măsură să ofere informaţii suplimentare, în funcţie de practica locală. De asemenea, informaţii generale despre procedura de obţinere a paşapoartelor pot fi accesate pe site-ul http://www.pasapoarte.mai.gov.ro/ al Direcţiei Generale de Paşapoarte.

Sursa: www.mae.ro